Recenzie Anime Elfen Lied

Elfen Lied – 13  episoade – 2004

~ Cuvant inainte ~

*Tot ceea ce urmeaza este bazat pe vizionarea intregii serii, si sunt observatii personale, in baza experientei mele in literatura, filme, seriale, desene animate si anime-uri. Daca nu sunteti de acord cu ceva din ce este scris, va invit la discutie pe baza punctelor de disensiune.

Ceea ce urmeaza este o analiza asupra anime-ului din perspectiva mea, impreuna cu procesele de gandire prin care ajung la unele concluzii.

De asemenea, eu pornesc in vizionarea oricarui anime – fie el facut de Gainax, Studio IG, Sunrise, Gonzo, Ghibli sau in regia oricui din industrie – cu ideea ca voi viziona ceva de calitate si caruia ii voi da, la final, nota 10 in lista mea personala. Puncte scad pentru:

-          Material care insulta inteligenta celui ce vizioneaza;

-          Material ce ma scoate din imersiunea povestii pe motive de inconsistenta sau prostie pura;

-          Material inutil care iroseste timpul meu fara a oferi nimic de interes in materie de personaje, actiune sau dezvoltarea povestii;

-          Incercari esuate de intelectualism care foloseste truisme sau filozofie de liceu pentru a parea profund;

-          Material ridicol care incalca propriile reguli pe care anime-ul le seteaza pentru actiunea sa.

~ Recenzie ~

Unii probabil nu stiti asta, dar prin 2003-2004, inainte de lansarea Elfen Lied, incepuse sa apara destul de mult material promotional online de prin anime, scene leaked si mult hype in baza ideii ca seria va fi absurd de violenta. Evident, atat de mult hype a avut si efect. Forumurile, si canalele oDC / DC++, vuiau de anticipare, cu foarte multa lume asteptandu-se sa vada urmatorul Berserk...dar cu fetite. Asta era de asemenea si inaintea suprasaturarii pietei anime de productii cu fetite goale sau violente.

In mod original am petrecut cateva saptamani pentru a downloada seria asta. Cum nu puteam lua de pe torente prea multe si cum streamingul inca era un vis indepartat, am stat si m-am rugat de unii cu teava mai zdravana sa-mi dea si mie cate un slot de pe care sa trag si eu cate un episod cand se putea. Misto vremuri.

Incep cu aceasta mica poveste pentru a putea pune bazele ideii ca n-am intrat niciodata in Elfen Lied cu vreun bias impotriva seriei. La fel ca multi altii si eu am fost entuziast de lansarea ei, mai ales cum eram mai tanar si mai interesat sa urmaresc ceva sangeros si sexy.

In schimb, dupa o prima vizualizare, cu tot timpul petrecut pe download si toata asteptarea...am fost dezamagit de multele parti slabe ale seriei, sa nu mai zic ca nu ma asteptam sa fie doar 13 episoade pentru ce fel de poveste se anunta sa fie. Am petrecut mult timp ulterior dezbatand meritele seriei, pana in punctul actual in care m-am pus sa revizionez pentru a-mi improspata informatiile.

De altfel, m-am si gandit ca poate, la opt ani si ceva de la prima vizionare, voi reusi ori sa vad actiunea intr-o noua lumina, ori sa observ lucruri ce poate mi-au scapat in mod original.

Ce va urma in recenzie va fi PLIN ochi de spoilere. Deoarece am facut in 2007 o recenzie mai simplista  si mai putin analitica – si destul de prost scrisa -, o puteti citi pe aceea de pe AnimeDataBase daca doriti sa evitati spoilere. Dar pentru aceasta as dori sa intru in cateva detalii pe care nu consider ca le pot analiza altfel decat vorbind direct pe cate o scena sau alta. 

Acestea fiind zise, hai sa intram in paine.

~ Povestea generala ~

Elfen Lied incepe cu un episod in care urmarim cum o fata cu ceva superputeri scapa intr-un mod foarte violent dintr-o facilitate militara, este impuscata in cap – dar supravietuieste -, si se trezeste pe o plaja, amenzica si, iertat fie-mi termenul, retardata. Pe acolo, chiar in momentul acela sa intample sa treaca Kohta cu vara lui Yuka, care o descopera pe aceasta si se decid s-o ia acasa deoarece respectiva parea foarte pierduta.

Ce urmeaza e sa aflam despre o noua specie umana – sau virus daca vreti, anime-ul nu prea se hotaraste ce anume e un Diclonius – ce are un set de brate invizibile, de diverse lungimi, cu care poate transmite virusul mai departe si pe care le poate folosi ca arme deosebit de puternice. Niste savanti vor s-o recupereze pe Lucy – cea care scapa – trimitand dupa ea soldati psihopati si alti diclonius.

Undeva prin poveste mai apare si o fata fugita de acasa, al carei rol in poveste este aproximativ nul.

Bineinteles, dupa cum e prostul obicei al tuturor creatorilor anime slabi, absolut totul e conectat cumva, ca si cum povestea s-ar petrece intr-o bula minuscula a realitatii, dezvaluind pe parcurs cum multe personaje se cunosc din trecut de fapt, iar toata lumea se loveste de toata lumea in cele mai oportune momente, in functie de cum ii taie pe producatori.

~ Sanjeeeeeeee si mateeeeeeeeeeee si tateeeeeeeee si cururiiiiiiiiiiiiiii ~

Elfen Lied are multa violenta grafica.

Pentru cineva necunoscator intr-ale anime-urilor, ar parea ca violenta este excesiva si foarte scarboasa. Bineinteles, asa un privitor probabil n-ar fi fost expus niciodata unor serii sau OVA-uri mai vechi, de prin anii '80 sau '90. Anime-uri cum ar Berserk, Sin: The Movie, Iria: Zeiram Animation, Ghost in the Shell, Ninja Scroll, Akira arata mult mai multe chestii sangeroase sau dureroase decat lasa Elfen Lied la vedere.

Iar nuditatea e supraapreciata cu mult, de vreme ce dupa primul episod deja nu prea se mai pune problema foarte mult de a vedea fete goale.

La o prima vizionare toate aceste elemente par ca si cum ar fi definitorii pentru serie. La o a doua, in schimb, arata de-a dreptul ridicol si infantile. Felul in care Lucy omoara oameni in serie e repetitiv iar fantanile de sange isi pierd orice fel de factor de soc odata ce tot vezi cum toata lumea explodeaza intr-un geyser rosu.

Aici incepe discutia dificila: mult din impactul pe care consider ca l-a avut Elfen Lied asupra industriei anime, si a fanilor sai, a fost datorat factorului de soc. Din cauza faptului ca seria mentine aceasta atmosfera de baie de sange – fara repercursiuni – de la inceput si pana la final, e foarte usor ca un privitor sa fie distras de la elementele mult mai proaste ale anime-ului.

„Stai, asta n-are logica.” *zboara un cap* „SANGEEEEEEEE!”

Trist.

Singurii dinti pe care-i are seria se datoareaza exclusiv scenelor sangeroase sau de natura sexuala.

~ Herpa derpa ~

Haideti sa vorbim un pic de lucrurile care n-au sens in seria asta. Urmatoarele exemple au fost selectate ca fiind printre cele mai graitoare dintre toate cate mi le-am notat vizionand.

1.       O facilitate de cercetare, cu elemente militare prezente la fata locului, care gazduieste cea mai mare amenintare la adresa omenirii, nu este echipata in niciun fel pentru a opri o eventuala evadare a uneia dintre creaturile tinute inchise acolo. Nu numai asta, dar toate fortele de ordine interioara sunt echipate cu arme complet ineficiente contra respectivelor creaturi. Cateva conducte cu azot lichid ar fi rezolvat o asa problema cu un cost aproximativ minim.

2.       Aceasi facilitate militara aparent are o usa ce da dintr-un coridor ce ar trebui sa fie posibil sa fie inchis ermetic, direct catre exterior si o iesire catre mare. Nu trebuie sa fii un geniu sa-ti dai seama ce idiotenie e asta.

3.       In facilitatea militara, intr-o zona deosebit de periculoasa, poate aparent sa intre o secretara idioata cu o tava de ceai pe care nu o observa nimeni cum ajunge fix langa creatura ce e in mijlocul evadarii. Scena se desfasoara fix ca ceva scos dintr-o piesa de teatru cu idioti.

4.       Cei de la conducerea facilitatii nu considera ca ar fi important sa afle cum a fost posibil ca o creatura sa evadeze, si cine a manipulat sistemul pentru a permite evadarea.

5.       In fortele speciale destinate vanarii de creaturi periculoase, este perfect acceptabil sa existe un membru instabil mintal, deosebit de violent si insubordonat. Cine ar angaja o asa persoana si cine i-ar pune o arma in mana?

6.       Personajele principale nu anunta autoritatile, si nici macar o ambulanta, ca au gasit o fata goala si ranita pe plaja. In schimb ei, care nu par sa aiba vreo cunostiinta de prim ajutor, decid s-o duca pe respectiva acasa, mai ales cand ea nu stie cine e, nu poate vorbi, si pare complet pierduta.

7.       Politia intreaba din usa in usa despre o persoana disparuta. Personajul prinicipal se hotaraste, fara niciun motiv sau suspiciune, sa minta politia in legatura cu fata pe care a cules-o de pe plaja. Asta nu e un comportament normal decat pentru un rapitor.  

8.       Un soldat este asaltat de coechipierul sau psihopat si apoi se ridica ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, nu anunta incidentul si nu incearca sa se retraga de langa tipul care pare foarte dispus sa-l si omoare daca i s-ar ivi ocazia.

9.       Lucy se hotaraste sa-si tortureze si sa-si mutileze inamicul, in loc de a-l ucide direct precum a facut cu toti cei de pana atunci. Evident, respectivul poate scapa.

10.   O fata gaseste un tip fara un brat si fara ochi pe plaja. Il intreaba ce s-a intamplat in loc sa strige dupa ajutor, sa zbiere din cauza sangelui sau macar sa-i ofere direct ceva prim ajutor daca poate.

11.   Administratia facilitatii trimite in lume un alt diclonius ce este descris ca neavand niciun contact cu lumea reala de la nastere si pana in prezent, fiind complet inchisa fata de realitate si supusa constant la experimente. Trebuie explicat de ce asta ar fi o idee tampita?

12.   Personajul principal minte politia si pe vara-sa fara niciun motiv si fara nicio motivatie.

13.   Intr-un anime plin de sange si mate, e perfect ok sa ai si scene cu neintelegeri sexy tipice unui harem, sau cu interactiuni nepotrivite intre un baiat si o fata, de dragul comediei.

14.   Lucy, din nou, fara niciun motiv, se hotaraste sa-si dezmembreze oponenta in loc de a omori direct ca pe toti dinainte. Se creaza, evident, oportunitatea de a avea un personaj paraplegic...care e rapid abandonata deoarece respectiva primeste membre noi.

15.   Profesorul cu care Kohta – personajul principal – si Yuka – vara sa – au cursuri este FIX savantul ce i-a permis lui Lucy sa evadeze si care o cauta, ei aducand-o fix la el.

16.   O persoana fara niciun fel de dovada zice o poveste despre identitatea fetei fara memorie si inapoiata mintala, si se ofera sa aiba el grija de ea. Personajele principale accepta acest lucru fara sa clipeasca si o abandoneaza pe respectiva in grija lui fara ca macar sa-i explice de ce. Cat de limitat mental sa fii sa faci asta dupa ce ai mintit si politia in fata?

17.   Lucy se trezeste din somnul in care fusese bagata cu ajutorul unui drog, explicand cum ca doar cealalta personalitate doarme. Tanti, creierul este UNUL, nu are alimentare separata pe bucati, incat diverse parti ale sale sa fie afectate selectiv de cate un drog. Sangele ajunge tot acolo. Nu ma astept ca creatorul sa aiba un doctorat in anatomie, dar macar atat lucru. Bineinteles, nu vorbim de droguri ce actioneaza exclusiv pe diverse zone ale creierului, ci vorbim de un sedativ care are cum adormi doar cate o personalitate.

18.   Planul savantului era s-o elibereze in lumea reala, ca s-o poata gasi ulterior si s-o violeze pentru a avea copii cu ea. Nu exista niciun fel logic sau rational prin care el ar fi putut controla situatia odata ce ar fi pus-o-n miscare, asa ca planul sau se baza exclusiv si iremediabil pe NOROC CHIOR.

19.   Un savant, considerat o persoana inteligenta, considera ca ar fi o idee buna sa-i dea drumul si lui Nana, tipa dezmembrata, in lumea de afara, fara a-i da macar o minima explicatie asupra societatii. La subiectul asta am sa revin.

20.   Vara lui Kohta este blocata emotional la nivelul unei fetite de 8 ani. Revin si la asta.

21.   Toata lumea este la momentul potrivi, in locul potrivit, sa se intalneasca cu singura persoana potrivita, MEREU.

22.   Toata lumea tipa o chestie sau alta despre o anume Lucy si sar la Nyu pentru a o omori, dar nici unul dintre personajele principale nu se gandeste sa intrebe „CINE PANA MEA E LUCY?!”.

23.   Politia decide ca o fata ce ar putea fi un martor cheie in cazul unei crime in care au fost ucisi alti patru copii de la acelasi orfelinat, si care fata lipseste acum, nu e suficient de importanta pentru a fi cautata si gasita. Autorul probabil considera ca un caz in care patru copii ajung in bucati nu ar deveni INSTANT cea mai mare poveste din tara, iar fata nu ar fi cautata de toti cainii fortelor de ordine non-stop. E Japonia, nu o tara uitata de prin Africa centrala unde inca mai domneste haosul.

24.   Faptul ca tot mor bebelusi in maternitati, care se nasc cu o anumita deformatie pe cap, cumva nu devine o super poveste media. Guvernul ascunde TOT cu o eficienta demna de 1984 a lui George Orwell!

25.   Se postuleaza ca pentru aceasta noua „specie” trebuie sa existe si o regina, printr-o logica complet pusa pe dos. Nu exista nicio dovada care sa indice ca ar fi nevoie de o regina sau ca ar trebui sa existe una, dar aparent savantii lucreaza sub presupunerea asta.

26.   O tipa e rupta in doua, organele ei sar pe toti peretii, coloana ei vertebrala si cu coastele sunt in diverse locuri ale camerei, jumatatea ei de sus e aruncata printr-un geam de sticla, dar tot mai are suficienta constiinta si putere sa gaseasca fix butonul corect de pe consola. Femeia aia jur ca-i un Terminator de fapt, nu o fiinta umana.

27.   La un festival aglomerat, un adult decide ca ar fi o idee buna sa-si lase cei doi copii sa se separe de el si sa se rataceasca prin multime. Asta e cel mai responsabil adult din toata istoria planetei.

28.   Lucy e prezentata ca fiind singura care e capabila de reproducere deoarece este regina. Mai devreme in serie se prezinta cum o alta fetita diclonius i-a infectat pe cei din laborator cu vectorii ei, ducand asadar la creerea de noi diclonius. Asta e tot reproducere, ceea ce ma face sa ma intreb care mai e importanta lui Lucy.

Ma voi opri aici.

Probabil va ganditi acum ca sunt carcotas si ca am cautat noduri in papura. E posibil ca pentru multi asa elemente sa nu fie importante, dar pentru mine au fost absolut critice si mi-au distrus orice sentiment de imersiune in poveste. Nu cer realism de la un anime, nu cer perfectiunea detaliilor si nu ma intereseaza ca totul sa fie inteligent.

Dar ma deranjeaza, foarte rau, atunci cand un anime nici macar nu incearca. Genul de chestii ca cele de mai sus le-am vazut foarte des in fanfiction-uri scrise de copii de 12-15 ani care efectiv nu gandeau mai departe de anumite scene ce voiau sa faca.

Asa e si Elfen Lied. Scenele par sa fi fost gandite separat fata de o logica pe care ar trebui sa o aiba in poveste sau macar in actiune. E un anime ce incearca foarte tare sa impresioneze, dar nu incearca sa si lege cap la cap ceea ce face in asa fel incat desfasurarea elementelor sa fie logica, rationala.

Nu ar fi fost greu ca soldatul psihopat sa fie prezentat ca fiind normal si eficient, dar intalnirea cu Lucy si sadismul ei sa il fi facut sa clacheze.

Nu ar fi fost greu sa introduca o scena in care i se explica lui Nana cateva dintre lucrurile normale din viata de zi cu zi, cum ar fi ce sunt aia banii, si cum sa-si procure mancare.

Nu ar fi fost greu sa se adauge niste scene in plus incat sa nu para ca toata lumea respectiva se invarte in jurul coincidentelor.

~ Coincidente peste TOT~

Hai sa vorbim putin si despre asta.

O poveste in general are nevoie sa se miste dintr-o parte in ata, personajele trebuie sa se intalneasca cumva si sa interactioneze iar unele evenimente trebuie sa se petreaca in asa fel incat viziunea autorului sa se poata implini.

Cea mai simpla, dar si cea mai IDIOATA, metoda de a face asta este sa se lase povestea in seama coincidentelor.
ABSOLUT toate actiunile din anime-ul asta se bazeaza pe coincidenta.

Lucy este eliberata de catre savant fix in ziua in care Kohta, prietenul ei din copilarie, ajunge inapoi in oras. Ajunge pe plaja ca Nyu fix in momentul in care Kohta si Yuka se plimbau pe acolo.

Nana o intalneste pe Lucy in forma ei de Lucy fix cand Kohta si Yuka nu sunt prin zona incat sa vada lupta dintre ele.

Nana ajunge pe plaja fix in momentul in care soldatul care cauta diclonius era in locul respectiv si o putu vedea.

Kohta o intalneste pe Lucy fix in ziua in care ea si-a capatat puterile si si-a ingropat catelusul, undeva prin padure, langa orfelinat.

Lucy il vede pe Kohta fix in momentul in care Yuka il imbratiseaza.

Cursul la care merg Kohta si Yuka – si unde o iau si pe Nyu, in ciuda faptului ca respectiva are inteligenta unei pisici – se intampla sa fie fix al profesorului care o cauta pe Lucy pentru a o viola.

Cartea cade de pe masa fix la pagina cu fata lui Kohta, de care incerca asistenta profesorului sa-si aduca aminte.

~ Lasa logica in frigider ca o sa folosim maioneza ~

Maionezaaaaaaaaaa...groasa si cremoasa si bogata.

Hai sa vorbim despre maioneza din Elfen Lied, umplutura nesanatoasa ce tine loc de emotie, personalitate sau psihologie pentru seria asta.

Aici trecem in partea a doua a discutiei complicate: de ce esueaza Elfen Lied.

Daca urmaresti cu atentie Elfen Lied – si chiar daca nu urmaresti cu atentie – e foarte usor de observat ca o mare parte din tematica seriei se invarte in jurul ideii de excludere. Fie ca e vorba din societate, din familie sau din umanitate, Elfen Lied urmareste ca asta sa fie elementul central al filozofiei sale si sa construiasca personalitatile personajelor in jurul ideii ca mai toate sunt stigmatizate. Se pune mult accent pe faptul ca in locuinta lui Kohta toata lumea e binevenita si toti pot trai ca egali.

Doar ca...totul e maioneza. Nici macar nu e maioneza naturala, facuta cu grija si atentie. Nu, e chestia aia la tub pe care o cumperi de la magazin si care are gust a chimicale si ura.

~ Lucy e o gluma ~

Sa pornim cu Lucy, deoarece ea e elementul in jurul careia se invarte totul.

Lucy e prezentata ca un monstru creat de circumstante. Singura, chinuita de alti copii, ramane fara singurul ei prieten cand ceilalti din jurul ei ii gasesc catelul si i-l omoara cu sange rece. Pierzandu-si controlul si, in consecinta, descatusandu-si puterile ea ii rupe pe toti in bucati. Paria devine vanator, capata putere si e manata inainte de faptul ca daca nu e ea deasupra, vor fi ceilalti si o vor chinui din nou.

Si intervine maioneza.

In primul rand, scena cu copiii este construita SPECIAL ca publicul sa o poata place pe Lucy. Daca Hollywood ne-a invatat ceva e ca pentru a face un personaj sa fie simpatizat de public, el are nevoie de un caine – exemplu notabil: I am Legend, care n-are nicio treaba cu cartea net superioara -. Asa ca anime-ul i-a dat un caine lui Lucy. Automat, un animal atrage simpatia publicului...iar moartea unui animal este pentru mai oricine o chestie foarte traumatizanta in familie.

In momentul in care ceilalti copii omoara cainele, Lucy devine eroina noastra. Exista o satisfactie viscerala in momentul in care copiii sunt imprastiati pe pereti iar anime-ul ne indica ca ce s-a intamplat a fost doar o fortare a circumstantelor care a impins-o la un asa act impotriva opresorilor sai.

DAR...copiii nu au nicio vina. Un lucru care e aproape universal valabil e ca multi copii nu au discernamant sau empatie  pana incep sa se maturizeze prin adolescenta. Asadar, suntem indemnati sa ne bucuram c-au fost omorati niste copii care doar erau copii fara supraveghere adulta, de catre o fiinta care e prezentata ca fiind mai inteligenta decat oamenii. Mda.

In al doilea rand, cainele n-are alt rol decat sa fie introdus si omorat. Nu se construieste o relatie credibila intre Lucy si animal, nu exista nici macar un motiv real pentru care copiii sa fi dorit sa-l raneasca. Cei mai multi copii l-ar lua, nu l-ar omori...dar anime-ul are nevoie sa se asigure ca noi trecem de partea lui Lucy.

A doua portie de maioneza vine prin prezentarea celorlalti diclonius.

Atat Nana, care e extrem de docila, cat si ultimul boss prezinta, in anumite situatii, ideea cum ca uciderea oamenilor este de fapt instinctuala, un destin genetic. Pana si Lucy are momentul in care ceva din ea ii zice ca trebuie sa-i omoare pe ceilalti pentru a se simti bine si in siguranta.

Asadar, caine sau nu, Lucy tot ar fi ajung la ucidere, care n-are deloc treaba cu felul in care ar fi fost tratata de societate. Asadar anime-ul isi submineaza direct tematica prin faptul ca nu avem de-a face cu ucigasi creati de oameni, ci cu un pradator natural iar povestea pierde tema de „Suntem subjugati” – specifica unei povesti tip X-Men – ci devine pur si simplu Species – film horror vechi, in vena filmelor Alien -, un „Noi contra lor” pe buna dreptate.

Lucy e o gluma, un personaj ce-si urmeaza doar programarea genetica si care nu pare sa aiba alta motivatie in anime decat sa omoare fiindca asa ii zice o fantoma din capul ei. Daca Nana nu ar fi reactionat la fel fata de soldat, ar fi fost credibil ca e vorba de ceva social...dar asa, nu mi s-a parut.

~ Mayu e o bataie de joc ~

Mayu exista in poveste pentru ca trebuia sa fie si o fata care sa:

1.       Nu vrea sa i se suie lui Kohta pe penis.

2.       Se poata imprieteni cu Nana incat sa existe un motiv ca ea sa poata ajunge in casa.

Astea sunt singurele ei roluri in poveste.

Povestea ei este una trista, cu care anime-ul se asteapta sa simpatizam. Tatal ei vitreg o viola periodic cand mama ei nu era acasa, iar mama ei o batea daca incerca sa se planga de situatie, facand-o sa se simta nedorita si, in cele din urma, sa fuga de acasa.

Si vine maionezaaaaaaaaaaaaaaaa!

Mayu nu manifesta, pe toata durata anime-ului, nicio simptoma a unei fete abuzata, nici fizic si nici emotional. Nu e prezentata cu cosmaruri, nu e prezentata cu avansuri sexuale catre Kohta – noua figura paterna -, iesiri furioase, probleme de mancare, atitudine secretoasa, nimic din ce ai putea vedea intr-o fata ce a fost abuzata sexual. Ii e rusine de situatia ei de a fi un copil al strazii, dar cam atat.

Pentru mine asta e scarbos, si e unul dintre punctele unde consider ca Elfen Lied a depasit atat bunul simt, cat si decenta. Anime-ul ia un element deosebit de grav si-l trateaza foarte usor si lipsit de gravitate sau seriozitate. Intregul unghi cu violurile la care este supusa Mayu are rol EXCLUSIV ca factor de soc pentru audienta si nu contribuie cu nimic povestii  sau personajelor.

Iar asta e dezgustator si obscen, pana intr-un nivel in care e bataie de joc. Trag o comparatie aici cu felul in care e tratat un asa element in Now and Then, Here and There, cu respect pentru victima si cu o privire foarte serioasa asupra a ce inseamna un asa act pentru un copil si pentru dezvoltarea ei.

Elfen Lied apeleaza la ceva socant si intrece masura bunului gust deoarece nu e dispus sa duca elementele pana la capat. O fata violata nu va fi vesela, nu va fi lipsita de griji, nu se va apropia usor de un barbat adult singur pe plaja pentru a vorbi cu el. Faptul ca nu se alege nimic de povestea asta da publicului ideea ca violul nu e un lucru atat de grav.

Dar, la urma urmei, la ce ne-am putea astepta mai bun de la un studio care pana la Elfen Lied a lucrat aproape exclusiv la serii hentai?

~ Yuka e stupida ~

Ce anime mai e complet daca nu avem si un triunghi amoros, ai?

Si iata asta e rolul lui Yuka. Ea e indragostita de varul ei, pe care nu l-a vazut de opt ani, si e foarte geloasa pe atentia cu care el o trateaza pe Nyu. Dar e normal pentru ea, ne zice anime-ul, deoarece inainte de evenimentele ce i-au schimbat viata lui Kohta, ea era foarte atasata de el si a ramas sa-l astepte atatia ani. Iar in cele din urma, el nici nu-si prea aminteste...

Awwwwww.

MAIONEZA!

In anime-uri chestia asta cu prietenii din copilarie e unul dintre cele mai usor de recunoscut clichee. Sunt sigur ca daca va ganditi acum puteti sa va aduceti IMEDIAT aminte un anime unde sa apara chestia asta.

Problema in Elfen Lied e ca trebuie sa acceptam ca Yuka a ramas blocata la nivelul ei de dezvoltare emotionala la care era cand avea opt ani.

Fata asta nu a mai avut nicio interactiune sociala in opt ani de zile? Nu a gasit un singur baiat de care sa-i placa la scoala? Nu si-a facut noi prieteni sau prietene care sa mai inlocuiasca golul unei rude indepartate pe care si asa nu a vazut-o multi ani?

E absurd.

Ca sa fie mai frumos, Yuka aparent nu are nicio problema in a fi „detinuta” de Kohta, ca un obiect. Misto comentariu din partea unui personaj feminin, nu? Fetelor, fix ca ea vreti sa fiti, nu-i asa?

Iar faptul ca e vorba de incest e cu atat mai interesant. Care e rolul in poveste a elementului asta?

Pentru Kohta...n-are niciun rol. Se saruta, se trece mai departe, parca n-ar fi fost.

Pentru Yuka...parca n-ar fi fost.

Pentru restul...nici nu a fost.

Alt element introdus de dragul de a fi introdus, care nu se dezvolta in nimic. Nu se ridica ca in Angel Sanctuary, de exemplu, problema ca ceea ce fac e gresit sau interzis, un tabu social. Nu e nici macar pusa problema ca intr-un Kiss x Sis, unde macar mai e ceva amuzant. Nu, elementul exista doar ca Yuka sa aiba o scuza sa-i traga cate un pumn lui Kohta – VAI, CAT DE AMUZANT LOLOLOLOLO! – si, eventual, sa mai socheze un pic publicul.

Altfel, e doar maioneza.

~ Nana e artificiala ~

Da, da, e o mica gluma asupra faptului ca Nana ajunge sa aiba brate si picioare artificiale.

Povestea ei ne zice c-a fost inchisa in facilitatea respectiva de la nastere, si s-a experimentat constant pe ea. Singurul care i-a oferit afectiune era doctorul Kurama, de care ea s-a si atasat de altfel. E foarte docila si ascultatoare, si incearca din rasputeri sa-si duca misiunea la final cand e trimisa dupa Lucy. In cele din urma, ea trebuie sa ramana in lumea de afara pentru a nu fi ucisa...pe ce motiv anume, nu stiu.

Inca o portie de maioneza, ospatar!

Personalitatea lui Nana nu are absolut niciun sens pentru mine.

Nu are nicio cunostiinta a normelor sociale, dar totusi pare sa se conformeze lor.

Nu a fost niciodata printre oameni, dar pare suficient de politicoasa incat sa fie dragalasa.

Nu e violenta, dar da sa-l omoare pe soldat, si apoi se imprieteneste cu el, cand acesta aparent o insulta deoarece nu-i locul ei in lumea lor...ceea ce ea stia deja.

Nana e complet rupta de realitate cand povestea vrea ca ea sa fie, da-n rest e ca orice alta fetita cuminte si ascultatoare care a crescut cu oameni, si nu intr-un mediu in care se trage cu bile de metal in ea. Cumva m-as astepta ca cineva care a fost supusa constant la abuz fizic si ceea ce se defineste ca tortura sa fie ceva mai retras si mai speriat de tot ce misca.

Nana, in schimb, e o dulce si o dragalasa. N-are nicio logica in poveste, dar ea e acolo.

~Si, in final Kohta ~

Mancarea si banii cresc in copaci iar Kohta isi tine haremul cu el acasa.

A reprimat moartea surorii si a tatalui sau, dar isi aminteste la momentul oportun.

Nu o iarta pe Lucy, dar tot vrea ca ea sa ramana cu el fiindca i-a fost dragalasa Nyu, pisica umana. Ceea ce e cam fix acelasi rahat.

Kohta nu prezina mai nicio personalitate pe durata anime-ului, ceea ce e specific protagonistilor ca el. Bine, e un mincinos patologic, dar asta nu as considera ca fiind o personalitate complexa si umana.

~ Sa incheiem ~

As vrea sa continui sa scriu despre multele elemente ale seriei asteia care pentru mine n-au avut niciun sens. Dar deja ma apropii de 5000 de cuvinte si pot zice ca ii respect pe cei ce macar au avut rabdarea de a citi pana aici. Multumesc de atentie.

Elfen Lied a fost, si ramane, pentru mine unul dintre cele mai proaste anime-uri pe care le-am vazut pana acum. Desi incearca din rasputeri sa fie ceva unic si interesant, faptul ca echipa de productie nu a oferit niciun fel de atentie detaliilor si au turnat in poveste tot ce a parut ca va suna bine pentru otaku, nu ii face nicio o favoare.

Da, melodia de inceput e frumoasa.

Da, finalul e simpatic si cumva inaltator. Dar nu e castigat, e doar ales sa fie, nu vine din nimic din poveste.

Dar in rest?

Animatie demna de un hentai cu buget mic, cu personaje deformate in orice alta scena decat cele de aproape, personaje desenate diferit de la o scena la alta, miscare facuta din topor.

Muzica e plictisitoare, fiindca Lilium se repeta ad nauseam.

Iar psihologia personajelor e o gluma proasta, penibila chiar. Se vrea  sa fie multe chestii, de la un comentariu social asupra celor diferiti, pana la o poveste de rascumparare a pacatelor...dar nu e nimic.

In 13 episoade se pierde prea mult timp cu elemente stupide si cu coincidente, cu personalitati fabricate si cu dialog idiot. Am petrecut ceva timp citind comentarii pe marginea seriei din partea unor fani pe diverse site-uri, cu multi sustinand ca nu ar vrea sa revizioneze seria asta pentru a nu-s strica amintirile bune despre ea. Mi se pare ca graieste mult despre calitatea deosebit de scazuta a anime-ului asta.

Dar, bineinteles, va fi urmarit in continuare fiindca e simplu de inteles si pentru ca are sange, tate, cururi si fete cu „coarne” care arata a urechi de pisica...si Nyu se si comporta ca atare – Chi din Chobits e mult mai simpatica sincer -. 

Nota finala, dupa revizionare: 3 din 10. Am risipit timp revizionand seria asta si scriind despre ea. Dar macar pot zice cu siguranta ca si acum, si acum opt ani, am avut toate motivele sa o displac.

Constiinta mea e impacata. 

Recenzie realizata de: Caludiu Antal.